Minuni ale Sfântului Mare Mucenic Trifon, povestite de călugării de la Mănăstirea Xenofont

Printre odoarele de mare preţ ale Mănăstirii Xenofont din Muntele Athos se păstrează o parte din capul Sfântului Mare Mucenic Trifon. Ceea ce urmează este o scurtă relatare a câtorva dintre minunile săvârşite de Sfântul Trifon în Mănăstirea Xenofont.

Prezența Cinstitului Cap al Sfântului Mare Mucenic și de Dumnezeu fericit Trifon în Sfânta noastră Mănăstire ne oferă o binecuvântare aleasă și ne cere o cinstire deosebită a noastră față de acesta. Sfântul Trifon constituie izvorul harismelor și al darurilor dumnezeiești, și este și cel care îndepărtează bolile pământului și ale grădinilor.

În teritoriul Mănăstirii se păstrează și o chilie închinată Sfântului Trifon cel fără de arginți, chilie în care viețuiesc trei părinți, slăvindu-L și binecuvântându-L pe Dumnezeu și pe Sfântul vindecător și vrednic de slavă Trifon.

Vrednicul nume al Sfântului Trifon se păstrează întotdeauna în obștea noastră și este acordat în tunderea unui frate, în cinstea Sfântului. Din amintirile pe care ni le-au expus vechii părinți, am cunoscut multe întâmplări minunate care fac referire la dumnezeiescul vlăstar neofilit al Lampsakului, Sfântul Trifon.

Monahul Varlaam de la Xenofont a viețuit aproximativ 80 ani în mănăstirea noastră. Era el însuși o istorie vie. A venit în aici în 1908 și a adormit în anul 1983. Împodobit cu simplitate și smerenie, a trăit toată viața sa la mănăstire, răbdând fiecare încercare pentru dragostea de Hristos. A slujit mulți ani la muncile agricole ale mănăstirii, unde a avut multe experiențe cu Sfântul Trifon, ocrotitorul agricultorilor. Ne-a povestit cum odată, în grădinile de sus, într-o zonă ce se numește „Zaharas”, au căzut lăcuste și omizi care puteau să producă o mare pagubă printre zarzavaturi.

Monahul l-a înștiințat pe Egumenul mănăstirii despre nenorocire și a cerut să se slăvească Cinstitul Cap al Sfântului Mare Mucenic Trifon și să se citească rugăciunile Sfântului, împreună cu săvârșirea agheasmei. Imediat, părinții mănăstirii au dat curs rugăminții monahului Varlaam și, îndată ce a ajuns Cinstitul Cap al Sfântului şi au fost citite rugăciunile respective, toate insectele au fugit ca un nor şi s-a salvat recolta grădinilor prin mijlocirea minunată a Sfântului.

Ne povestea bătrânul Varlaam iarăși despre plantația de măslini următoarele:

– Noi, părinților, nu știam de stropiri și astfel de lucruri. Când apăreau diverse boli, luam Cinstitul Cap al ocrotitorului nostru, al Sfântului Trifon, făceam agheasmă și o procesiune cu Sfintele Moaște prin plantație, stropind cu agheasmă copacii, iar recolta era uimitoare. Gândiți-vă că se rupeau crengile de la atâta rod. Douăzeci și cinci de mii de ocale de ulei scoteam în anul când aveau rod. Slavă lui Dumnezeu și Sfântului Trifon, ocrotitorul nostru!

Dar Marele Sfânt al lui Hristos Trifon oferea ajutor și era vindecător și în cazul bolilor trupești și nu încetează să ne ocrotească de primejdii și încercări. Și toți câți invocă sfântul său nume și cer ajutorul său primesc harul vindecărilor din darurile soborului Sfinților Doctori fără de arginți.

Traducere și adaptare: Pr. Elisei Roncea
Sursa: Aghiologhion via http://doxologia.ro

Previous Post

Sfântul Trifon și „grădina” lui Dumnezeu

Next Post

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola

Related Posts
Total
0
Share