https://marturieathonita.ro/psaltire-rugaciunile-incepatoare/
Întru sfârșit; un psalm al lui David, sluga Domnului, care a grăit Domnului cuvintele cântării acesteia, în ziua în care Domnul l-a izbăvit pe el din mâna tuturor vrăjmașilor lui și din mâna lui Saul. Și a zis:
- Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea. Domnul este tăria mea și scăparea mea și izbăvitorul meu.
- Dumnezeul meu, ajutorul meu, și voi nădăjdui întru Dânsul; apărătorul meu și cornul mântuirii mele și sprijinitorul meu.
- Lăudând voi chema pe Domnul și de vrăjmașii mei mă voi mântui.
- Cuprinsu-m-au dureri de moarte și puhoaiele fărădelegii m-au tulburat.
- Durerile iadului m-au împresurat; tăiatu-mi-au calea lațurile morții.
- Și când mă necăjeam, am chemat pe Domnul și către Dumnezeul meu am strigat.
- Auzit-a din templul Său cel sfânt glasul meu, și strigarea mea dinaintea Lui va intra în urechile Lui.
- Și s-a clătinat și s-a cutremurat pământul și temeliile munților s-au zdruncinat și s-au clătinat, că S-a mâniat pe ele Dumnezeu.
- Suitu-s-a fum întru mânia Lui și de la fața Lui va izbucni pară de foc, cărbuni s-au aprins de la Dânsul.
- Și a plecat cerurile și S-a pogorât și negură sub picioarele Lui.
- Și S-a suit pe Heruvimi și a zburat, zburat-a pe aripile vântului.
- Și-a pus întunericul ascunzătoare Lui, împrejurul Lui cortul Lui, apă întunecoasă în norii văzduhurilor.
- De la strălucirea dinaintea Lui s-au răspândit norii; grindină și cărbuni de foc.
- Și a tunat din cer Domnul și Cel Preaînalt a dat glasul Său.
- Trimis-a săgeți și i-a risipit, și fulgere a înmulțit și i-a înspăimântat.
- Și s-au arătat izvoarele apelor și s-au descoperit temeliile lumii, de certarea Ta, Doamne, de suflarea Duhului mâniei Tale.
- Trimis-a din înălțime și m-a luat, ridicatu-m-a din ape multe.
- Mă va izbăvi de vrăjmașii mei cei tari și de cei ce mă urăsc pe mine, că s-au întărit asupra mea.
- Tăiatu-mi-au calea în ziua necazului meu, dar Domnul a fost întărirea mea.
- Și m-a scos întru lărgime; mă va izbăvi că m-a voit.
- Și îmi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, și după curăția mâinilor mele îmi va răsplăti mie.
- Că am păzit căile Domnului și nu am fost necredincios Dumnezeului meu.
- Că toate judecățile Lui sunt înaintea mea, și îndreptările Lui nu le-am îndepărtat de mine.
- Și voi fi fără prihană cu Dânsul, și mă voi păzi de fărădelegea mea.
- Și îmi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, și după curăția mâinilor mele înaintea ochilor Săi.
- Cu cel cuvios, cuvios vei fi și cu bărbatul nevinovat, nevinovat vei fi; și cu cel ales, ales vei fi și cu cel îndărătnic te vei îndărătnici.
- Că Tu vei mântui poporul cel smerit, și ochii celor mândri îi vei smeri.
- Că Tu vei lumina făclia mea, Doamne, Dumnezeul meu, lumina-vei întunericul meu.
- Că întru Tine mă voi izbăvi de ispită și întru Dumnezeul meu voi trece zidul.
- Dumnezeul meu, fără prihană este calea Lui, cuvintele Domnului cu foc lămurite; apărător este tuturor celor ce nădăjduiesc în El.
- Că cine este Dumnezeu afară de Domnul? Sau cine este Dumnezeu afară de Dumnezeul nostru?
- Dumnezeu, Cel ce mă încinge cu putere și a pus fără prihană calea mea.
- Cel ce întărește picioarele mele ca ale cerbului și peste cele înalte mă pune.
- Cel ce învață mâinile mele la război și a făcut arc de aramă brațele mele.
- Și mi-ai dat scut de mântuire și dreapta Ta m-a sprijinit.
- Și certarea Ta m-a îndreptat până în sfârșit, și certarea Ta însăși mă va învăța.
- Lărgit-ai pașii mei sub mine, și n-au slăbit tălpile mele.
- Urmări-voi pe vrăjmașii mei și-i voi prinde pe ei, și nu mă voi întoarce până ce se vor sfârși.
- Zdrobi-voi pe ei și nu vor putea să stea, cădea-vor sub picioarele mele.
- Și m-ai încins cu putere spre război, i-ai pus sub mine pe toți cei ce se ridicau împotriva mea.
- Și pe vrăjmașii mei i-ai făcut să dea dosul, iar pe cei ce mă urăsc i-ai nimicit.
- Strigat-au și nu era cel ce mântuiește; strigat-au către Domnul și nu i-a auzit pe ei.
- Și-i voi subția pe ei ca praful în fața vântului, ca tina ulițelor îi voi strivi pe ei.
- Izbăvește-mă de împotrivirea poporului; pune-mă-vei căpetenie peste neamuri.
- Un popor pe care nu l-am cunoscut mi-a slujit mie; cu auzul urechii m-a auzit.
- Fiii străini m-au mințit pe mine; fiii străini au îmbătrânit și au șchiopătat din cărările lor.
- Viu este Domnul și binecuvântat este Dumnezeul meu și să Se înalțe Dumnezeul mântuirii mele.
- Dumnezeu Cel ce îmi dă izbândă și mi-a supus popoare; Izbăvitorul meu de vrăjmașii cei furioși.
- De la cei ce se ridică împotriva mea mă vei înălța, de omul nedrept mă vei izbăvi.
- Pentru aceasta Te voi mărturisi pe Tine între neamuri, Doamne, și Numele Tău voi cânta.
- Cel ce mărește mântuirile împăratului și face milă unsului Său, lui David și seminției lui până în veac.
Slavă…
PSALMUL 18
Întru sfârșit, un psalm al lui David
- Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria.
- Ziua zilei spune cuvânt și noaptea nopții vestește știință.
- Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.
- În tot pământul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii cuvintele lor.
- În soare și-a pus locașul său; și el e ca un mire ce iese din cămara sa, bucura-se-va ca un uriaș, care aleargă drumul lui.
- De la marginea cerului ieșirea lui, și oprirea lui până la marginea cerului; și nu este cine să se ascundă de căldura lui.
- Legea Domnului este fără prihană, întoarce sufletele; mărturia Domnului e credincioasă, înțelepțește pruncii.
- Judecățile Domnului sunt drepte, veselesc inima; porunca Domnului e strălucitoare, luminează ochii.
- Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului; judecățile Domnului sunt adevărate, îndreptățite toate.
- Dorite-s mai mult decât aurul și piatra de mare preț și mai dulci decât mierea și fagurele.
- Pentru că robul Tău le păzește pe ele, și întru păzirea lor, răsplătire este multă.
- Greșalele cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curățește-mă, și de cele străine păzește pe robul Tău.
- De nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi și de păcat mare mă voi curăți.
- Și vor fi întru bună plăcere cuvintele gurii mele și cugetul inimii mele înaintea Ta pururea; Doamne, ajutorul meu și Izbăvitorul meu.
PSALMUL 19
Întru sfârșit, un psalm al lui David
- Auză-te Domnul în ziua necazului; scutească-te Numele Dumnezeului lui Iacov.
- Trimită ție ajutor din locașul Lui cel sfânt, și din Sion sprijinească-te pe tine.
- Pomenească toată jertfa ta, și arderea de tot a ta să se îngrașe.
- Dea ție Domnul după inima ta, și tot sfatul tău să-l plinească.
- Bucura-ne-vom de mântuirea Ta, și întru Numele Dumnezeului nostru ne vom mări.
- Plinească Domnul toate cererile tale; acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său.
- Auzi-L-va pe el din cerul cel sfânt al Său; întru puteri este mântuirea dreptei Lui.
- Unii se laudă cu care de luptă și alții cu cai, iar noi cu Numele Domnului Dumnezeului nostru ne vom lăuda.
- Ei s-au împiedicat și au căzut, iar noi ne-am ridicat și ne-am îndreptat.
- Doamne, mântuiește pe împăratul și ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.
PSALMUL 20
Întru sfârșit, un psalm al lui David
- Doamne, întru puterea Ta se va bucura împăratul și de mântuirea Ta se va veseli foarte.
- După pofta inimii lui i-ai dat lui, și de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el.
- Că l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântările bunătății, pus-ai pe capul lui coroană de piatră scumpă.
- Viață a cerut de la Tine și i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului.
- Mare este slava lui întru mântuirea Ta; slavă și măreție vei pune peste el.
- Că îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului; veseli-l-vei pe dânsul întru bucurie cu fața Ta.
- Că împăratul nădăjduiește în Domnul și întru mila Celui Preaînalt nu se va clătina.
- Află-se mâna Ta peste toți vrăjmașii Tăi, dreapta Ta să afle pe toți cei ce Te urăsc pe Tine.
- Că-i vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea arătării Tale.
- Domnul îi va tulbura întru mânia Sa, și îi va mistui pe ei focul.
- Rodul lor de pe pământ îl vei pierde, și sămânța lor dintre fiii oamenilor.
- Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi, care nu vor putea să stea.
- Că îi vei pune pe ei pe fugă, și cu săgețile Tale vei răni fața lor.
- Înalță-Te, Doamne, întru puterea Ta; cânta-vom și vom lăuda puterile Tale.
PSALMUL 21
Întru sfârșit, pentru sprijinul cel de dimineață; un psalm al lui David
- Dumnezeule, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe de mântuirea mea sunt cuvintele greșalelor mele.
- Dumnezeul meu, striga-voi ziua și nu vei auzi, și noaptea, dar nu spre nepricepere mie.
- Iar Tu întru cel sfânt locuiești, lauda lui Israil; spre Tine au nădăjduit părinții noștri, nădăjduit-au întru Tine și i-ai izbăvit pe ei.
- Către Tine au strigat și s-au mântuit, în Tine au nădăjduit și n-au fost rușinați.
- Iar eu sunt vierme și nu om, ocara oamenilor și defăimarea poporului.
- Toți cei ce m-au văzut, m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul:
- „Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, pentru că-l voiește pe el”.
- Că Tu ești Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea de la sânul maicii mele.
- Spre Tine m-am aruncat din mitras, din pântecele maicii mele Tu ești Dumnezeul meu.
- Să nu Te depărtezi de la mine, că necazul este aproape și nu este cine să-mi ajute.
- Înconjuratu-m-au viței mulți, tauri grași m-au împresurat.
- Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpește și răcnește.
- Ca apa m-am vărsat și s-au risipit toate oasele mele.
- Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topește în mijlocul pântecelui meu.
- Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, și limba mea s-a lipit de gâtlejul meu și în țărâna morții m-ai pogorât.
- Că m-au înconjurat câini mulți, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
- Străpuns-au mâinile și picioarele mele; numărat-au toate oasele mele, iar ei mă cercetau și se uitau la mine.
- Împărțit-au hainele mele loruși și pentru cămașa mea au aruncat sorți.
- Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.
- Izbăvește de sabie sufletul meu, și din gheara câinelui pe cea una născută a mea.
- Mântuiește-mă din gura leului, și din coarnele inorogilor smerenia mea.
- Spune-voi numele Tău fraților mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda.
- Cei ce vă temeți de Domnul lăudați-L pe El, toată seminția lui Iacov slăviți-L pe El! Să se teamă de El toată seminția lui Israil!
- Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului, nici n-a întors fața Lui de la mine, și când am strigat către Dânsul, m-a auzit.
- De la Tine este lauda mea; întru adunare mare mă voi mărturisi Ție; rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El.
- Mânca-vor săracii și se vor sătura și vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe El vii vor fi inimile lor în veacul veacului.
- Aduce-și-vor aminte și se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului.
- Și se vor închina înaintea Lui toate semințiile neamurilor; că a Domnului este Împărăția și El stăpânește peste neamuri.
- Mâncat-au și s-au închinat toți grașii pământului; înaintea Lui vor cădea toți cei ce se pogoară în pământ.
- Și sufletul meu în El viază, iar seminția mea va sluji Lui.
- Se va vesti Domnului neamul ce va să vină, și vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naște, pe care l-a făcut Domnul.
Un psalm al lui David
- Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi; la loc cu pășune, acolo m-a sălășluit.
- La apa odihnei m-a hrănit, sufletul meu l-a întors.
- Povățuitu-m-a pe cărările dreptății, pentru numele Lui.
- Că de voi și umbla în mijlocul umbrei morții, nu mă voi teme de rele, că Tu cu mine ești.
- Toiagul Tău și varga Ta, acestea m-au mângâiat.
- Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc.
- Uns-ai cu untdelemn capul meu și paharul Tău este îmbătându-mă ca un puternic.
- Și mila Ta mă va urma în toate zilele vieții mele.
- Și voi locui în casa Domnului întru lungime de zile.
Un psalm al lui David; al uneia din Sâmbete
- Al Domnului este pământul și plinătatea lui, lumea și toți cei ce locuiesc într-însa.
- Acesta pe mări l-a întemeiat pe el și pe râuri l-a așezat pe el.
- Cine se va sui în muntele Domnului? Sau cine va sta în locul cel sfânt al Lui?
- Cel nevinovat cu mâinile și curat cu inima, care n-a luat în deșert sufletul său și nu s-a jurat cu vicleșug aproapelui său.
- Acesta va lua binecuvântare de la Domnul și milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său.
- Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută fața Dumnezeului lui Iacov.
- Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice, și va intra Împăratul slavei.
- Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul cel tare și puternic, Domnul cel tare în război.
- Ridicați, căpetenii, porțile voastre, și vă ridicați voi, porți veșnice, și va intra Împăratul slavei.
- Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.
Slavă… Și acum…
DUPĂ A TREIA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru…
Apoi troparele, glasul al 3-lea:
Nevrednic fiind eu pe pământ, suflete al meu, pocăiește-te! Țărâna în mormânt nu laudă și de greșeli nu se izbăvește. Strigă, dar, către Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule de inimi, greșit-am; ci mai înainte de a mă osândi, Dumnezeule, milostivește-Te spre mine și mă mântuiește!
Până când, suflete al meu, petreci în păcat? Până când tot amâni pocăința? Adu-ți aminte de judecata ce va să fie și strigă către Hristos Dumnezeu: Cunoscătorule de inimi, greșit-am! Ci Tu, Doamne, Cel ce ești fără de păcat, miluiește-mă!
Slavă…
La înfricoșătoarea judecată, fără de pârâși voi fi vădit și fără de martori voi fi osândit, că se vor deschide cărțile conștiinței și lucrurile cele ascunse se vor descoperi. De aceea, mai înainte de a se cerceta cele lucrate de mine, în priveliștea aceea a toată lumea, Dumnezeule, curățește-mă și mă miluiește!
Și acum…
Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, neînțeleasă și necuprinsă este taina cea înfricoșătoare ce s-a lucrat întru tine: că pe Cel necuprins zămislindu-L, L-ai născut îmbrăcat în trup, din preacinstitul tău sânge. Pe Acela, Curată, roagă-L, ca pe Fiul tău, să mântuiască pe toți cei ce-ți cântă ție!
Apoi: Doamne miluiește (de 40 de ori)
și Rugăciunea aceasta:
Doamne Atotțiitorule, Cuvinte al Tatălui Celui fără de început și Însuți Dumnezeu desăvârșit, Iisuse Hristoase, Care pentru îndurările milei Tale celei nemăsurate niciodată nu Te desparți de robii Tăi, ci pururea Te odihnești întru ei, nu mă părăsi pe mine robul Tău, Împărate întru tot sfinte, ci dă-mi mie, nevrednicului, bucuria mântuirii Tale și-mi luminează mintea cu lumina cunoștinței Evangheliei Tale. Sufletul meu îl leagă cu dragostea Crucii Tale. Trupul meu cu nepătimirea Ta îl împodobește. Gândurile mele le împacă. Picioarele mele le ferește de alunecare. Nu mă pierde cu fărădelegile mele, Preabunule Doamne, ci mă ispitește, Dumnezeule, și cunoaște inima mea, caută și află cărările mele și de mă aflu pe calea fărădelegii, abate-mă de la ea și mă îndreptează pe calea cea veșnică. Că Tu ești Calea și Adevărul și Viața și Ție slavă Îți înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.