Judecători 8

35 versete·citire ~5 min

Iar bărbaţii din Efraim au zis către Ghedeon: „Ce ne-ai făcut tu nouă, că nu ne-ai chemat când ai mers să te războieşti cu Madianiţii?…”. Şi s’au certat straşnic cu el. †
Iar Ghedeon le-a zis: „Ce-am făcut eu acum faţă de ce-aţi făcut voi? Oare nu-i mai bună toată roada din via lui Efraim decât un ciorchine din via lui Abiezer? †
În mâna voastră i-a dat Domnul pe Oreb şi Zeeb, căpeteniile Madianiţilor; ce-am putut face eu faţă de ce-aţi făcut voi?” Şi dacă el le-a grăit cuvântul acesta, li s’a potolit mânia îndreptată asupră-i. †
Şi Ghedeon a venit la Iordan şi l-a trecut, el şi cei trei sute de bărbaţi care erau cu el, flămânzi, dar tot urmărind.
Şi a zis către oamenii din Sucot: „Daţi pâine pentru hrana acestui popor care este cu mine, că e flămând; iar eu de’ndată alerg în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, regii Madianului”.
Dar mai-marii Sucotului au zis: „Sunt oare acum mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în mâna ta, ca să-i dăm oastei tale pâine?…”.
Iar Ghedeon a zis: „Prin urmare, când Domnul îi va da în mâna mea pe Zebah şi pe Ţalmuna, atunci şi eu vă voi scărpina trupurile cu spinii pustiului şi cu ciulini”.
Şi de acolo s’a suit la Penuel, şi tot aşa le-a grăit celor de acolo; iar oamenii din Penuel i-au răspuns aşa cum îi răspunseseră cei din Sucot.
Şi a zis Ghedeon către oamenii din Penuel: „Când mă voi întoarce cu pace, atunci voi dărâma turnul acesta!”
Iar Zebah şi Ţalmuna se aflau în Carcor; şi oastea lor era cu ei, ca la vreo cincisprezece mii, toţi cei care mai rămăseseră din toată oştirea răsăritului; iar cei ce căzuseră au fost o sută douăzeci de mii de bărbaţi purtători de sabie.
Şi s’a suit Ghedeon pe calea celor ce locuiesc în corturi , la răsărit de Nobah şi de Iogbeha; şi a lovit oştirea, dar oştirea nu avea grijă.
Zebah şi Ţalmuna au fugit, dar el s’a luat după ei şi i-a prins pe cei doi regi ai Madianului, adică pe Zebah şi pe Ţalmuna, şi a tulburat întreaga oştire. †
Şi Ghedeon, fiul lui Ioaş, s’a întors din război pe urcuşul dinspre Heres.
Şi a prins o slugă dintre ale locuitorilor din Sucot şi a întrebat şi a scris numele mai-marilor şi pe ale bătrânilor lui : şaptezeci şi patru de bărbaţi.
Şi a mers Ghedeon la mai-marii Sucotului şi le-a zis: „Iată Zebah şi Ţalmuna, din pricina cărora m’aţi luat peste picior, zicând: Sunt oare acum mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în mâna ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi flămânzi?…”.
Şi i-a luat pe mai-marii şi pe bătrânii cetăţii şi i-a bătut cu spinii pustiului şi cu ciulini: cu ei i-a pedepsit pe bărbaţii cetăţii.
Şi turnul din Penuel l-a dărâmat, iar pe bărbaţii cetăţii i-a ucis.
Şi a zis către Zebah şi Ţalmuna: „Ce fel de bărbaţi erau aceia pe care i-aţi omorât în Tabor?” Iar ei au zis: „Cum arăţi tu, aşa arătau şi ei: asemănarea unui fiu de rege”.
Şi a zis Ghedeon: „Aceia erau fraţii mei şi fiii maicii mele”. Şi li s’a jurat: „Viu este Domnul!: Dacă voi i-aţi fi lăsat cu viaţă, eu nu v’aş ucide”.
Şi i-a zis lui Ieter, fiul său cel întâi-născut: „Scoală-te şi ucide-i!” Dar fiul său nu şi-a scos sabia, fiindu-i teamă, deoarece era încă foarte tânăr.
Iar Zebah şi Ţalmuna i-au zis: „Scoală-te şi cazi asupra noastră, căci puterea ta este aceea a unui bărbat!” Şi Ghedeon s’a sculat şi i-a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna şi a luat luniţele de la gâtul cămilelor lor. †
Iar bărbaţii lui Israel au zis către Ghedeon: „Domneşte peste noi, tu şi fiul tău şi fiul fiului tău, căci tu ne-ai mântuit din mâna Madianiţilor!”
Dar Ghedeon le-a zis: „Eu nu voi domni, şi nici fiul meu nu va domni între voi, ci Domnul va domni asupra voastră”.
Şi le-a zis Ghedeon: „Vă voi cere ceva: Fiecare bărbat să-mi dea câte un cercel din prăzile lui”. Aceasta, fiindcă ei, fiind ismaeliţi, aveau cercei de aur.
Iar ei au zis: „Negreşit, vom da”. Şi fiecare bărbat, întinzându-şi haina, a pus pe ea un cercel din prada sa.
Şi greutatea cerceilor de aur pe care el îi ceruse a fost de o mie şapte sute de sicli , în afară de luniţe şi de lănţuguri şi de straiele de porfiră pe care le purtau regii Madianului şi’n afară de lanţurile care erau la gâturile cămilelor.
Ghedeon şi-a făcut din ele un efod şi l-a pus în cetatea sa, Ofra, cu care tot poporul de după el s’a desfrânat şi care a devenit piatră de poticnire pentru Ghedeon şi casa lui.
Aşa au fost Madianiţii umiliţi în faţa lui Israel, şi de atunci nu şi-au mai ridicat capul. Şi’n zilele lui Ghedeon a fost pace în ţară vreme de patruzeci de ani.
Şi s’a dus Ierubaal, fiul lui Ioaş, şi a locuit în casa lui.
A avut Ghedeon şaptezeci de fii născuţi din coapsa lui, fiindcă avea multe femei. †
Iar ţiitoarea lui era în Sichem; şi i-a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelec. †
Ghedeon, fiul lui Ioaş, a murit în cetatea sa şi a fost îngropat în mormântul lui Ioaş, tatăl său, în Ofra lui Abiezer.
Şi a fost că după ce a murit Ghedeon, fiii lui Israel s’au întors şi s’au desfrânat cu baalii şi şi-au făcut un legământ cu Baal-Berit, cum că el este dumnezeul lor. †
Şi fiii lui Israel nu şi-au mai adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, Cel ce i-a mântuit din mâna tuturor vrăjmaşilor lor de primprejur.
Şi nu s’au purtat cu milă faţă de casa lui Ierubaal – adică Ghedeon –, după tot binele pe care el i-l făcuse lui Israel. †