Într-o zi, un preot aude o voce în Biserică, dar cuvintele erau neinteligibile.
Apropiindu-se de locul de unde venea vocea, el găsește un copil care spunea ceva și își dă seama că nu-i înțelegea cuvintele fiindcă, de fapt, copilul repeta alfabetul.
Atunci preotul l-a întrebat:
– De ce tot repeți literele?
– Păi, așa îmi fac eu rugăciunea, răspunde copilul.
– Cum așa? Eu aud doar că spui alfabetul, se miră preotul.
– Da, dar eu am uitat cuvintele rugăciunii și atunci Îi dau lui Dumnezeu literele, că știe El să le pună în ordinea care trebuie…
”Și I-au zis: Auzi ce zic aceștia? Iar Iisus le-a zis: Da. Oare niciodată n-ați citit că din gura pruncilor și a celor ce sug săvârșit laudă?” (Sf. Evanghelie de la Matei, cap.21, verset 16)
