Proverbele lui Solomon 31

31 versete·citire ~2 min

  1. Cuvintele mele sunt spuse de Dumnezeu – răspunsul dumnezeiesc al unui rege pe care maica lui l-a învăţat.
  2. Ce anume, fiule, vei păstra: Ce? Graiurile lui Dumnezeu. Fiule, tu, întâiul meu născut, ţie îţi vorbesc: Ce?, fiu al pântecelui meu; Ce?, fiu al făgăduinţelor mele:
  3. Avuţia ta n’o da femeilor, nici mintea şi nici viaţa, aşa ca pe urmă să-ţi pară rău. †
  4. Pe toate fă-le cu socotinţă, cu socotinţă să bei vin. Cei puternici sunt puşi pe mânie, aşadar, să nu bea vin, †
  5. ca nu cumva, bând, să-şi uite de înţelepciune şi să nu-i poată judeca cu dreptate pe cei slabi. †
  6. Băutură tare să le daţi celor cuprinşi de mâhnire şi vin de băut celor ce sunt în dureri, †
  7. ca să-şi poată uita de sărăcie şi să nu-şi mai amintească de necazuri.
  8. Deschide-ţi gura cu cuvântul lui Dumnezeu şi pe toţi judecă-i după cuviinţă. †
  9. Deschide-ţi gura şi judecă drept şi pune la inimă pricina celui sărac şi slab. †
  10. Cine va afla o femeie vrednică? fiindcă una ca aceasta e mai preţioasă decât nestematele. †
  11. Inima bărbatului ei are încredere într’însa; una ca aceasta nu va avea lipsă de bune dobândiri, †
  12. căci ea lucrează toată viaţa spre binele bărbatului ei. †
  13. Adunând lână şi in, ea cu mâinile ei le face de folos.
  14. Ea e ca o corabie neguţătorind de departe: aşa îşi agoniseşte traiul.
  15. Şi se scoală de-noapte şi le dă casnicilor de mâncare şi slujnicelor de lucru.
  16. Ea vede o moşie şi o cumpără şi cu roada mânilor ei sădeşte stăpânire.
  17. Îşi strânge cingătoarea pe mijloc şi braţul şi-l întăreşte pentru lucru. †
  18. Din deprindere ştie că bine este a lucra şi lampa ei nu se stinge toată noaptea.
  19. Braţele şi le întinde spre ceea ce e de trebuinţă şi mâinile şi le îndeamnă spre fus.
  20. Mâinile i le deschide nevoiaşului şi hrană îi întinde săracului. †
  21. Când bărbatul ei întârzie undeva, departe, el nu duce grijă de cele de acasă, căci toţi ai ei sunt îmbrăcaţi. †
  22. Soţului ei îi face haine cu ţesătură deasă, iar ea e îmbrăcată în vison şi porfiră.
  23. Bărbatul ei devine om de cinste în cetate când stă în adunare cu bătrânii ţinutului. †
  24. Ea face pânzeturi subţiri şi le vinde Fenicienilor. şi cingători Canaaneenilor.
  25. Gura şi-o deschide cu grijă şi măsură şi rânduială-i pune gurii sale. †
  26. Ea se îmbracă în putere şi cinste şi’n zilele ei de pe urmă se veseleşte. †
  27. Deprinderile casnicilor ei sunt pline de grijă, iar ea nu-şi mănâncă pâinea în trândăvie.
  28. Iar gura şi-o deschide cu înţelepciune şi după rânduială. În bunătate şi-a crescut copiii şi i-a îmbogăţit, iar soţul ei o laudă:
  29. „Multe fete au dobândit bogăţie, multe au înfăptuit putere, dar tu le-ai întrecut şi le-ai covârşit pe toate”.
  30. Farmecele sunt mincinoase, deşartă-i frumuseţea femeii, căci femeia înţeleaptă va fi binecuvântată, şi ea să laude frica de Domnul. †
  31. Daţi-i din roada mâinilor sale şi lăudat în cetate să-i fie bărbatul!