Înţelepciunea lui Iisus Sirah 31
- Nesomnul pricinuit de bogăţie topeşte trupul şi grijile aduse de ea îndepărtează odihna.
- Grijile nesomnului nu-l lasă pe om să aţipească, o boală grea alungă somnul. †
- Bogatul se trudeşte să strângă bunuri şi, când se opreşte, e sătul de desfătări;
- săracul se trudeşte să-şi ducă traiul şi, când se opreşte, e tot nevoiaş.
- Cel ce iubeşte aurul nu va fi îndreptăţit şi cel ce umblă după pradă o va avea în gât. †
- Mulţi s’au ruinat din pricina aurului şi au văzut moartea cu ochii; †
- capcană le e celor ce se dau în vânt după el, în care tot nebunul se prinde.
- Ferice de bogatul aflat fără pată şi care nu aleargă după aur. †
- Cine e acesta, pe care să-l numim fericit? că minunate lucruri a făcut întru poporul său.
- Cine a trecut prin această încercare şi a rămas desăvârşit? aceasta-i va fi spre laudă. Cine a putut să greşească şi nu a greşit, ori să facă răul şi nu l-a făcut?:
- Bunurile lui vor deveni statornice şi adunarea îi va povesti milosteniile.
- Când ai un scaun la o masă pe cinste, nu-ţi deschide gura s’o lauzi şi să nu zici: „Ce de bunătăţi!…”. †
- Adu-ti aminte că nu e bine să ai ochiul lacom (ce s’a făcut mai rău decât ochiul?: pentru te-miri-ce, plânge!); †
- Nu’ntinde mâna acolo unde se uită el şi nu te repezi odată cu el în farfurie. †
- Judecă-ţi aproapele după tine însuţi şi’n tot ceea ce faci, gândeşte!
- Ca om bine crescut, mănâncă ce ţi se pune dinainte; nu clefăi, ca să nu devii dezgustător. †
- Ca un bine crescut, opreşte-te primul şi nu fi nesăţios, ca să nu faci sminteală, †
- iar dacă eşti la masă cu mai mulţi nu-ţi întinde mâna înaintea altora.
- Cât de puţin îi trebuie unui om bine crescut!; şi’n aşternutul său nu râgâie.
- La stomac cumpătat, somn sănătos; te scoli de dimineaţă şi te simţi bine; pe când la omul nesăţios: nesomn, vărsături şi dureri de maţe. †
- Dacă cineva te-a silit să mănânci, ridică-te, du-te şi varsă şi te vei simţi uşurat. †
- Ascultă-mă, fiule, şi nu mă dispreţui şi mai pe urmă îmi vei înţelege cuvintele; în tot ce faci, arată-te cumpătat şi nici o boală nu va da peste tine.
- O gazdă pe cinste îşi aude mare cinstire, iar lauda mărinimiei sale e vrednică de crezare; †
- dar o gazdă zgârcită stârneşte murmure’n cetate, iar spusele despre zgârcenia ei sunt toate la locul lor. †
- Cu vinul n’o face pe viteazul, căci vinul pe mulţi i-a nimicit. †
- Cuptorul încearcă oţelul călit, aşa şi vinul încearcă inimile într’o încăierare de apucaţi.
- Pentru om, vinul e însăşi viaţa dacă-l bei cu cumpătare. Fără vin, ce fel de viaţă duci?, că e făcut spre veselia oamenilor. †
- Bucurie inimii, veselie sufletului, iată ce este vinul dacă-l bei la timp şi cu măsură. †
- Amărăciune sufletului, iată ce e vinul băut peste măsură fie din poftă, fie călcând greşit. †
- Beţia îl întărâtă pe prost până la arţag, slăbeşte tăria şi deschide răni. †
- La un ospăţ cu vin nu-ţi mustra aproapele şi nu-l dispreţui în veselia lui. nu-i spune vorbe care să-l supere şi să nu-l sâcâi cerându-i ceva.