Înţelepciunea lui Iisus Sirah 47
- După el s’a ridicat Natan ca să profeţească în zilele lui David. †
- Aşa cum se pune deoparte grăsimea din jertfa de pace, tot astfel a fost cu David, fiul lui Iesei. †
- Cu leii se juca precum cu iezii, cu urşii, precum cu mieii. †
- În tinereţe, nu a ucis el oare un uriaş şi a şters ruşinarea poporului când şi-a ridicat mâna cu o piatră de praştie şi a doborât trufia lui Goliat?
- Că L-a rugat pe Domnul-Cel-Preaînalt, Cel ce a dat dreptei sale putere să nimicească un războinic de frunte, să înalţe puterea poporului său. †
- Şi s’a adus laudă pentru „zece mii” ; lăudat a fost pentru binecuvântările Domnului, dându-i-se o diademă de slavă. †
- Că şi-a prăpădit vrăjmaşii de primprejur şi i-a nimicit pe Filisteni, potrivnicii săi, puterea le-a sfărâmat-o până’n ziua de azi. †
- În tot ceea ce a făcut, I-a adus laudă Sfântului-Celui-Preaînalt, prin cuvinte de slavă; din toată inima lui a cântat cântări şi L-a iubit pe Cel ce l-a făcut. †
- A rânduit cântăreţi înaintea jertfelnicului: din sunetele lor se îndulcea cântarea; †
- sărbătorilor le-a dat bună-cuviinţă praznicelor, desăvârşită strălucire, pentru ca’n ele să fie lăudat numele cel sfânt al Domnului şi pentru ca, încă din zori, să răsune locaşul. †
- Domnul i-a ridicat păcatele şi i-a înălţat pe veci puterea, i-a dat făgăduinţă regească, tron de slavă în Israel. †
- După el s’a ridicat un fiu plin de ştiinţă, care, datorită lui, a trăit în largul său. †
- Solomon a domnit în vreme de pace şi Dumnezeu i-a dat linişte de primprejur ca să poată înălţa o casă numelui Său şi să gătească, pentru vecie, un templu . †
- Cât erai tu de înţelept în tinereţile tale, plin de pricepere ca un fluviu! †
- Sufletul tău a acoperit pământul şi tu l-ai umplut de parabole cu subînţelesuri; †
- numele tău a ajuns până departe, la insule, şi iubit ai fost întru pacea ta. †
- Pentru cânturile, proverbele şi zicalele tale, pentru tâlcuirile tale, ţările te-au ţinut în mare cinstire.
- În numele Domnului Dumnezeu, al Celui numit Dumnezeul lui Israel, ai adunat aurul cum ai aduna cositor şi ai îngrămădit argintul cum ai face-o cu plumbul. †
- Trupul ţi l-ai plecat spre femei, stăpânit ai fost de simţurile tale; †
- cinstea ţi-ai dat-o pe ruşine şi ţi-ai pângărit neamul, mânie aducând asupra copiilor tăi şi, prin nebunia ta, răscoala lor; †
- aşa s’a împărţit regatul în două şi din Efraim a ieşit un regat răzvrătit.
- Domnul însă nu-Si va dezice mila, nu va şterge nimic din cuvintele Sale, nu va nimici odraslele alesului Său şi nu va stârpi neamul celui pe care-l iubeşte. Lui Iacob i-a dat o rămăşiţă, lui David, o rădăcină ieşită din el. †
- Apoi Solomon s’a odihnit laolaltă cu părinţii săi, lăsând după el, din chiar sămânţa lui, – nebunia poporului – un descreierat, pe Roboam, cel ce prin sfatul său şi-a’ndepârtat poporul, †
- până ce s’a ridicat Ieroboam, fiul lui Nabat, care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, iar lui Efraim i-a deschis calea păcatului. Păcatele lor s’au înmulţit atât de mult, încât i-au izgonit din propria lor ţară; †
- s’au dat în vânt după tot ce era rău până ce peste ei a venit pedeapsa.