Psalmii 139
- Scapă-mă, Doamne, de omul rău , izbăveşte-mă de bărbatul nedrept,
- de cei ce’n inima lor uneltesc nedreptate şi’n toată ziua războaie pun la cale. †
- Limba şi-au ascuţit-o precum a şarpelui; sub buzele lor, venin de aspidă. †
- Păzeşte-mă, Doamne, de mâna păcătosului; scapă-mă de oamenii nedrepţi, de cei ce uneltesc să-mi împiedice paşii. †
- Cei mândri mi-au ascuns o cursă, din funii făcut-au laţ picioarelor mele, pietre de poticnire mi-au pus în cărare. †
- Zis-am către Domnul: – Tu eşti Dumnezeul meu, pleacă-Ţi auzul, Doamne, spre glasul rugăciunii mele! †
- Doamne, Doamne, Tu, puterea mântuirii mele, Tu mi-ai umbrit capul în zi de război.
- Din pricina poftei mele, Doamne, nu mă da pe mâna păcătosului; sfat au făcut împotrivă-mi, nu mă părăsi, ca nu cumva ei să se umple de trufie. †
- Capul ce li se’nvârte şi dezgustul buzelor lor să-i acopere .
- Cărbuni aprinşi vor cădea peste ei; în foc îi vei arunca, în necazuri pe care să nu le poată duce. †
- Omul limbut nu va călca drept pe pământ, omul rău va fi vânat de rele spre pieire. †
- Eu ştiu că Domnul îi va face săracului judecată şi sărmanului dreptate; †
- iar drepţii vor mărturisi numele Tău, împreună cu faţa Ta vor locui cei drepţi.
