Psalmii 87
- Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta;
- să ajungă rugăciunea mea înaintea Ta, pleacă-Ţi, Doamne , auzul spre ruga mea ! †
- Că sufletul mi s’a umplut de rele şi viaţa mea de iad s’a apropiat. †
- Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă, ajuns-am ca un neajutorat, liber printre cei morţie, †
- ca nişte răniţi ce zac aruncaţi în mormânt, de care Tu nu-Ţi mai aduci aminte, lepădaţi de la mâna Ta.
- Pusu-m’au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate şi în umbra morţii. †
- Asupra mea s’a întărit mânia Ta şi toate valurile Tale le-ai adus peste mine.
- Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine, urâciune m’au făcut loruşi, †
- predat am fost şi n’am putut să scap, ochii mei au slăbit de întristare ; †
- strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua, spre Tine mi-am întins eu mâinile mele:
- Oare morţilor le vei face minuni? sau doctorii îi vor scula pe ei din morţi pentru ca aceia să-Ţi aducă laudă? †
- Oare’n mormânt va povesti cineva despre mila Ta şi’ntru pierzanie despre adevărul Tău? †
- Oare în întuneric vor fi cunoscute minunile Tale şi dreptatea Ta, în pământ uitat? †
- Dar eu către Tine, Doamne, am strigat şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina. †
- De ce, Doamne, lepezi Tu sufletul meu şi-Ţi întorci faţa de la mine?
- Sărac sunt eu şi’n suferinţe din tinereţile mele, înălţat am fost, dar şi umilit şi mâhnit. †
- Furiile Tale au trecut peste mine, înfricoşările Tale m’au tulburat, ca nişte ape m’au împresurat, toată ziua laolaltă m’au cuprins. †
- Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe vecin şi pe cunoscuţii mei de la suferinţă. †