Psalmii 6
- Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri, nici cu urgia Ta să mă cerţi. †
- Miluieşte-mă, Doamne, că sunt neputincios ; vindecă-mă, Doamne, că oasele mele s’au tulburat,
- şi sufletul mi s’a tulburat foarte; dar Tu, Doamne, până când? †
- Întoarce-Te spre mine, Doamne, izbăveşte-mi sufletul, de dragul milei Tale mântuieşte-mă. †
- Că nu din moarte Te va pomeni cineva; cine, în iad fiind, se va mărturisi Ţie? †
- Ostenit-am întru suspinul meu, în fiece noapte scălda-voi patul meu, în lacrimi aşternutul mi-l voi uda. †
- Ochiul meu s’a tulburat de supărare, în mijlocul duşmanilor mei m’am învechit. †
- Îndepărtaţi-vă de mine voi, meşteri ai fărădelegii, căci auzit-a Domnul glasul plângerii mele; †
- Domnul mi-a auzit ruga, Domnul mi-a primit rugăciunea.
- Să se ruşineze şi foarte să se tulbure toţi vrăjmaşii mei, acum, degrab să dea înapoi copleşiţi de ruşine! †